De cand am fost la Modelier m-am intrebat ce poate functiona mai bine si simti pe masura si iata ca tocmai am gasit raspunsul. 

Nici macar n-o sa pun o fotografie cu usa rosie de la intrare ca parca n-as mai avea loc sa povestesc despre tot frumosul dinauntru.

“In dulcele stil clasic” nu stiu niciodata cu ce sa incep asa ca renunt la vreo ordine si spun raspicat, imi place ca, la Re:modelier, am gasit Fritz Kola; inca il gasesc in putine locuri si ma bucur de fiecare data ca un copil ca pot sa-mi amintesc de Berlin, unde l-am baut pentru prima data. 

Mi-a mai placut ideea de burger de tip bricolaj, adica pe care ti-l construiesti singur, asa ca mi-am facut de cap cu niste bunataturi cu mult sos. 

Si mi-a mai placut ca e unul din locurile unde ii sta bine luminii difuze seara, unde te simti ca la tine-acasa, dar cu prieteni multi in vizita. 

Si inca ceva ce merita mentionat, am avut ocazia sa descopar ce-i pe strada Gina Patrichi al carei nume m-a distrat mereu si l-am retinut de cand ma duceam la lectii de franceza la Institutul Francez si, pe care strada ea si cele adiacente, intr-o seara de aprilie mirosea imbatator a iasomie, a spus prietena mea, oricum ceva sublim pe liniste si strazi inguste. 

Asa ca re:capituland, pe strada cu nume haios la numarul 3, la usa rosie, cu bricolaj culinar si cu stare de bine, pe gustate.