Iubita mea, Sputnik – o carte ca o cometa

In ultimul timp am tot vorbit despre carti cu diverse prietene de-ale mele, despre ce-mi place mie sa citesc (atunci cand nu vad filme, colind locuri sau beau cafele si/sau vinuri) si ce le-as putea recomanda. Si in acest context, ajung iremediabil la Haruki Murakami, favoritul meu all times si atunci m-am gandit ca poate ar ajuta cateva idei despre una dintre cartile lui foarte calde si personale, dar caracteristice lui ca si stil; am ales “Iubita mea, Sputnik”.

Si pentru ca este o carte pe care am citit-o mai demult si peste care s-au intamplat si alte carti si alte filme si alta viata, am descoperit, cu mare surpriza (o spun la propriu, uitasem cu desavarsire ca am scris vreodata) un soi de fisa de lectura de cand am citit-o pe care o voi folosi cu mare drag.

Iubita mea, Sputnik” este o scriere tipica stilului lui Murakami, pentru ca mirosim facil influentele lui Fitzgerald, cele care au marcat apasat stilul japonezului, pentru atat de multe motive – pentru ca jazz, pentru ca realism magic, pentru ca sondarea naturii si a spiritului umane (scena dedublarii din roata mare este halucinanta, aici si acolo se joaca fantastic si intensitatea descrierii este incredibila), pentru ca, in acest roman, jocul dintre real si fantastic este extrem de natural si de pregnant si pentru ca, inca de la titlu, ne regasim in fata unei intregi serii de semnificatii.

Sputnik pentru ca eroina graviteaza in jurul celei pe care o iubeste apasat si, de altfel, ramane undeva out there, in stilul clasic Murakami; pentru ca este vorba despre un univers atat de amplu; pentru ca este vorba despre o poveste de dragoste moderna, contemporana si pentru ca desi plin de semnificatii, titlu nu spune decat o parte de poveste.

Este un roman in care stilul real si cel fantastic au un joc incredibil, pentru ca se aluneca facil de la un plan catre altul si se trece extrem de natural de la o perspectiva la alta, astfel incat te intrebi, pe alocuri, daca este real sau fantastic ce citesti si te trezesti prins in tot felul de perspective in care nu stii, cu precizie, cum ai ajuns. Exact ca iubirile din tinerete!

Si exact acestea sunt motivele pentru care stilul lui Murakami este atat de captivant, pentru ca te arunca in fantasticul nesfarsit si imediat apoi iti povesteste despre dimineata de vara in care tocmai te-ai trezit si-ti bei cafeaua.

Daca ne dorim sa il cunoastem pe Murakami, aceasta este una din ocaziile cele mai bune. Pentru ca este, in cazul acestui roman, atat de volatil, de versatil si de inclinat spre fantastic, pe de o parte si pentru ca povesteste cald despre dragoste, pe de alta.

Please follow and like us:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *